Colinde la Grăgișce - La ostrovu mărilor,
Se cântâ pe două voci. ahăia ge zâc năince și ahăia ge zâc năpoi.
Vocea 1
La ostrovul măriloru,
Lină liorlină liordragă - refren,
Sânt vreo doi tri nevăzăiu,
vocea 2,
Sânt vreo doi tri nevăzăiu,
Lină liorlină liordragă,
Sânt vreo doi tri nevăzăiu,
vocea 1,
Șe-mplecesc la negru-n verde,
Și-mpleciră și-l găciră,
Peste mare-l d-aruncara,
Vânat mândru șe-m vânară,
Și vânară-un pui ge zmeu,
Și-l baceu și-l ispiceau,
Că el nu le șcie spune,
Când îi capu veacului,
Sfârșitul pămăntului,
Se uitară-n alta parce,
Și văzură o negureață,
Iacă mama zmeului,
- De ce-mbateți fiul meu,
Că el este mic și prostu,
Și el nu vă șcie spune,
Când îi capu veacului,
Sfârșitul pământului,
Întrăbați-mă pe mine,
Că eu vouă vă voi spune,
- Când o da ficior in tată,
Fică mică maică sare,
Și fina nănașe sare,
Atunci îi capu veaculuiu,
Sfârșitul pământuluiu,
Ș-o cântăm ș-o colindămu,
Ș la gazdă o-ncinamu. | 
