Sânpetru. Ziua lupului, Sfantu Petru si Pavel
Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat ca orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredințat porțile și cheile Raiului, spune tradiția. Acolo fiind stăpân peste cămările cerești, Sfântul Petre hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe și grindina , care se topește în bucățele mici și nu mai este atât de periculoasă.
- Din această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă.
sursa: http://www.romaniatv.net/sfintii-petru-si-pavel-ttrei-zile-de-post-de-sanpetru-cel-mai-scurt-post-din-an_300364.html#ixzz4lNN1BZP0
Sânpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfântul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Pe vremuri, în prima duminică după Sfinții Apostoli Petru și Pavel se ținea și Târgul de fete în ținutul Muntelui Găina, din Munții Apuseni, însă odată cu introducerea calendarului gregorian în stil nou, acesta tradiție are acum loc în cea mai apropiată duminică dedicată Sfântului Ilie.-sursa:http://traditii-superstitii.ro/sfintii-apostoli-petru-si-pavel-sau-sanpetru-traditii/
În legendele și povestirile plasate la începutul lumii, îi regăsim pe cei doi, călătorind adesea pe Pământ și cercetând păsurile oamenilor nevoiași.
Bătrânii de altădată spuneau că Sf. Petru a fost un om muritor, pe care l-a luat Dumnezeu în cer. Acolo, Sfântul Petru este mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Fiind o sărbătoare de mare însemnătate pentru calendarul agricol, paza împotriva grindinei se realiza prin venerarea lui Sânpetru în cele trei zile de nelucrare, cu începere din 29 iunie.
Pe vremuri, sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel era denumită și Pietrele lui Sânpetru. Pietrele lui Sânpetru se considera o sărbătoare despre care străbunicii noștri spuneau că, dacă e ținută după datină, ajută la îndepărtarea grindinei.
Prin unele zone, se doboară merele cu bota din meri: ”Din această zi e iertat a bătuci merele și alte poame, că până acum n-a fost iertat, ca să nu le bată grindina”. sursa:http://mesagerulneamt.ro/2017/06/traditii-sanpetru-la-jumatatea-anului/
PETRU și PAVEL, 29 iunie. În povestirile și snoavele populare, Sânpetru este un om obișnuit: se îmbracă în straie țărănești, se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredințează porțile și cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cerești, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunți și a o face mai puțin periculoasă,s crie Mediafax.
PETRU și PAVEL, 29 iunie.Se crede că, la marile sărbători (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Mucenici, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi vazut de pământeni la miezul nopții, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut "sfânt" al calendarului popular.
PETRU și PAVEL, 29 iunie. În unele zone, sărbătoarea era anunțată de anumite repere cosmice și terestre: apariția licuricilor, amuțitul cucului, răsăritul constelației Găinușei și altele. sursa:http://spynews.ro/actualitate/29-iunie-sfintii-apostoli-petru-si-pavel-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-marea-sarbatoare-72322.html
De ziua Moșilor de SÂNPETRU sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morți să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morți. În ziua Moșilor de Sânpetru, femeile dau de pomană și vase cu vine, lapte și mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori și cireșe. Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morți. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aștepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – și puțină miere în faguri.Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie și căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunți astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbușit ori se izvodește huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri și snoave populare, SânPetru apare precum un om obișnuit: îmbracă straie țărănești, lucrează pământul, crește vite și, desigur, pescuiește.sursa:https://ziarulunirea.ro/obiceiuri-traditii-si-superstitii-de-sfintii-petru-si-pavel-se-da-de-pomana-pentru-sufletele-celor-morti-apar-licuricii-si-nu-mai-canta-cucul-273515/
Local, sărbătoarea era anunțată de anumite repere cosmice și terestre: apariția licuricilor, amuțitul cucului, răsăritul constelației Găinușei și altele.https://romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/sanpetru--sarbatorit-la-29-iunie-421247
De Sânpetru se dă de pomană colaci și mere. Mamițica - Buziaș
Concluzie 7526-04-29- Sânpetru vine de la "piatră" = grindină nu de la piatra = rocă
| 
