Civilizația Oamenilor
Calendarul
Calendarul marcheză trecerea timpului și evenimentele legate de modul de viață, de păstorit și agricultură , de sărbatorile societății.
Calendarul lunar al Omenilor are la bază ciclul lunar care durează 29,5 zile. Marcarea timpului se face de la lună plină la lună plină. Există 12 zile pe an cu luna plina de aceeia calendarul lunar are 12 luni. Zilele rămase din an, 11 la numar erau importante pentru zona temperată și erau calculate diferit. Anul calendarului lunar începea primăvara cu prima lună plină de după echinocțiu de primăvară. O lună avea 4 faze lunare, Lună plină, Semilună, Lună nouă, Semiluna care împărțeau o lună în patru săptămâni de câte 4 zile. Zilele se marcau de la răsăritul la apusul soarelui. Prima lună plină a anului avea loc în Vinerea mare a Paștelui. Sărbătorile de Paști țineau 3 zile și celebrau renașterea, un nou început. Anul avea 12 luni pline, 12 vineri ca zile de sărbătoare când aveau loc diverse evenimente, A doua vinere ca împortanță era Vinerea mare, a doua vineri din luna a opta. Vinerea Paștelui și Vinerea mare împărțeau anul în două sezoane egale.
Calendarul Solar al Omenilor este primul calendar care marchează exact ciclul solar. Calendarul solar al Omenilor îmbunătățește calendarul lunar. Împarte anul în 7 luni de 31 de zile, 4 luni de 30 de zile și o lună, ultima din calendar, are 28 de zile iar la fiecare 4 ani are 29 de zile. Asta deoarece Anul solar are 365 de zile, 6 ore , 9 minute și 9 secunde. Cele 6 ore formează o zi care se adună tot la 4 ani în ultima luna a anului. Cele 9 minute și 9 secunde se gestionau la solstițiu de iarnă în templele circulare solare răspândite peste tot pământul locuit de Omeni. Anul nou începea la 1 martie și se termina în 28 februarie, 29 februarie tot la 4 ani. Anul nou solar este sărbătrit și azi de Oameni dar marea sărbătoare a începutului de an rămâne Paștele. Cea mai mare sărbătoare a calendarului solar al Oamenilor este Crăciunul sau Nașterea Domnului care are loc la solstițiu de iarnă și marca prima zi mai mare ca ziua precedentă - 25 decembrie. Calendarul Oamenilor împarte anul în 4. Solstițiu de iarnă sau Crăciunul o zi de bucurie că zilele încep să crească și să învingă noaptea, Echinocțiu de primăvară sau Bunavestire când vestea buna e că pe 25 martie ziua e mai mare ca noaptea, Solstițiu de vară sau Sânzâienele când ziua de 24 iunie e cea mai mare iar următoarele zile sunt tot mai mici și Solstițiu de toamnă sau Ziua Crucii cănd ziua devine mai mică decât noaptea și scade tot mai mult până la Solstițiu de iarnă. Crucea e formată din cele patru brațe care împart anul solar.
Calendarul Egiptean modifică Calendarul solar al Omenilor este binecunoscut azi. Horoscopul zilelor noastre este vechiul calendar egiptean care a fost răspăndit din Maroc pănă în Iran. Începe cu anul nou sau Nouruz stabilit precis astronomic la Echinocțiu de primăvară in jurul datei de 23 martie. Prima lună a anului este Berbecul, a doua e Taurul , animale care au ajuns să fie venerate. Nouruz se sărbatorește azi în societatea musulmană de la Atlantic la oceanul Indian deși credința musulmană a trecut la Anul Lunar de 12 luni pline cu 11 zile mai puțin decât anul solar.
Calendarul Iulian sau calendarul pe stil vechi. Este Calendarul Omenilor modificat de Iulius Cezar în anul 46 înainte de Cristos. Principalele modificari sânt mutarea Anului nou de la 1 martie la 1 ianuarie să corespundă cu data când se alegeau consulii în Republica Romană și luna a cincea pe care a denumit-o după numele lui, iulie. Calendarul Iulian a fost preluat și de biserica creștină când a devenit religia oficială a Imperiului Roman.
Calendarul Gregorian sau calendarul pe stil nou. Odată cu răspândirea religiei creștine templele solare au rămas în paragină iar preoții țineau gestiunea zilelor și orelor fără să facă corecția minutelor și secundelor la solstițiu de iarna cum se facea în templele solare. Astfel după 1300 de ani cele 9 minute și 9 secunde au devenit 10 zile și echinocțiu de primăvară după care stabilea Paștele nu mai era corelație cu ciclul solar. Papa Grigorie al XIII lea a acceptat calculele astronomilor și a tăiat 10 zile din calendarul Iulian în anul 1582. Astfel a părut Calendarul Gregorian care este cel mai răspândit calendar în ziua de azi.
Calendarul și sărbătorile legate de trecerea timpului ne ajută să descifrăm preistoria, viața Oamenilor înainte de apariția scrisului. | 
