Sant cuvinte romanasti care provin din limbile mai multor popoare. Cum boboare vecine si-au dat limba pentru ca noi sa nu fim balbaiti, asa limbistii nostrii si-au sacrificat pixul sa explice puradeilor nostrii, cu mare risipa de pasta, de unde ciordira moshii lor cuvintele.
(Diacritice - sh, tz, a',a")
cucuruz - porumb, con de brad - bulgara, sargo croata, maghiara, italiana, ruteana, rusa, sasa, turca, poloneza.
rațã - pasarea - albaneza + sarbo-croata
cârtița - cea cu musuroaiele - bulgara, sarbo-croata
sobol - ca"rtitza - bulgara, rusa, ukraineana
Observatie: balgarii au doua nume pentru acelasi mamifer - bravo lor.
mãgar - animalul de povara - bulgaro-albaneza
desagi - traista - bulgaro-neograca
shindrila - scanndurica acoperis - maghiaro-germana
cocie - carutza - maghiaro-sarbo-croato
gard - gard - albanezo - slava vecheo
slãnina - strat grasime - bulgaro-sarbo-croata
nanã - sora mai mare, - albanezo-bulgaro-sarbo-croata
marmelada - gem - francezo - germana
scoabã - fier de prins grinzi - bulgaro-sarbo-croata'
dârmon - ciur cu gauri mari - neogreaco-bulgara
rãboj - calculator de lemn - bulgaro-sarbo-croata
cotarcã - depozit stiuleti porumb - sârbo - maghiarã
ortac - tovaras - turco-sarbo-bulgara
bloc - bucata mare de piatrã - francezo - germanã
rudã - prãjinã, oiște - sârbo - maghiarã
lampa - de luminat - germano - francezo - rusa
zahãr - produsul dulce - neogreaco - bulgara
Șuba - hainã groasã - sârbo - maghiara
baltã - apa mica statatoare - slavo - albaneza
gard - împrejmuire - albanezo - slavă veche
joarda - nuia - maghiaro - slavo veche - rusâ
proțap - prăjină la car - slava veche-bulgară-sârbă
balaur - șarpe cu aripi și mai multe capete - albanezo - sârbo - sârbocroată |