Blagoveștenie este ziua când Biserica creștină celebrează vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naște Fiul fără înaintași, Iisus Hristos, sinonimă cu Buna Vestire. Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocțiului de primăvară, când sosesc rândunelele și începe cucul a cânta este denumită în Calendarul Popular și Ziua Cucului.
La Blagoveștenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă și a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie și cârpe arse a clădirilor, curților, oamenilor și vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forțele malefice prin tragerea unui clopoțel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini și livezi; scoaterea din lăzi a straielor și țesăturilor la aerisit. Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu țuică; amenințarea cu securea a pomilor fructiferi că vor fi tăiați daca nu rodesc (Banat, Transilvania). În alte zone ziua de Blagoveștenie era însă considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor și plantelor: nu se puneau cloștile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui; vacile nu se „goneau“; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina). În schimb, în vestul țării se obișnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara sosește mai târziu, să se scoată stupii la iernat. Blagoveștenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului și rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină și cosmetică populară.
Importanța sărbătorii este subliniată de sacrificiul peștelui care se mănâncă, indiferent daca ziua este de post sau de dulce.
In esenta sa, Bunavestire este o sarbatoare asociata indeosebi pasarilor si de aceea i se mai spune si Ziua Pasarilor. Se spune ca pasarile se intorc in aceasta zi de primavara spre casele lor, purtand pe aripile lor speranta, primavara, dorul de reintoarcere. In unele zone ale tarii, exista credinta ca pasarile care se intorc in aceasta zi sunt intrupari ale sufletelor stramosilor.
Intr-o zi atat de speciala, pasarile au si ele dezlegare de la cel care le-a creat, limba fiindu-le dezlegata. Cucul prezinta si el o importanta deosebita in geneza sarbatorii Bunavestirii, primul sau cantat fiind asociat echinoctiului de primavara, iar ultimul sau cantat de solsitiul de vara. Doar in aceasta zi, de Bunavestire, cucul, despre care se crede ca in timpul frigului si al iernii devine uliu, redevine la loc cuc si incepe sa cante. Harul cantatului ii este dat pana de sarbatoarea Sanzienelor sau a Sfantului Petru cand devine iarasi uliu (Amutitul Cucului). Dar Cucul este cu siguranta o pasare speciala si nu degeaba in unele regiuni ale tarii, Bunavestire mai este cunoscuta si ca Ziua Cucului… Harul cantatului ii este dat inapoi la urmatoarea sarbatoare a Blagovesteniei.
Detalii aici > http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/10702/bunavestire-sarbatoarea-primaverii-si-a-vietii-traditii-si-obiceiuri-romanesti-de-blagovestenie.html#ixzz2wlO9V56i
Follow us: @GarboRo on Twitter | Garbo.ro on Facebook
Potrivit traditiei populare romanesti, in ziua de Buna Vestire se aprindea un foc in curte, alaturi de care se punea paine, sare si o carafa cu apa, astfel incat ingerii sa se incalzeasca, sa isi astampare setea si foamea.
Cel dintai care se trezea intr-o gospodarie, punea tamaie pe jar si dadea ocol casei de trei ori, neuitand a afuma astfel si vitele. De altfel, fumul, reprezentand purificarea sacra prin foc, era folosit pentru a sfinti nu numai casele, ci si pomii fructiferi. Taranii puteau ara ogoarele, dar nu li se recomanda sa semene, intrucat pasarile, flamanzite de primavara, erau in stare sa ciuguleasca toate semintele ingropate in pamant. Tocmai de aceea, se spunea ca 25 martie ar fi ziua pasarilor, marcand totodata reinvierea ierburilor si renasterea gazelor si mustelor. Incepand cu Buna Vestire, randunelele incepeau sa se intoarca din tarile calde sub stresinile caselor romanilor, unde isi aveau statornicit de multa vreme cuibul. Mai mult decat atat, in aceasta zi se dezlega limba tuturor vietuitoarelor inaripate, iar cucul pornea iar sa cante, dupa ce, in vremea de iarna, fusese preschimbat in uliu. Se spunea ca aceasta pasare nu isi poate opri glasuitul pana in preajma zilei de Sfantul Petru sau de Sanziene, cand se ineca cu orz, si nemafiind in stare sa cante, se transforma iarasi in uliu. Nu trebuie uitat ca vocea cucului anunta, potrivit unor vechi superstitii, cati ani ai mai avea de trait sau cat timp te mai desparte pana cand te vei casatori.
De Buna Vestire nu era bine sa se macine porumbul, caci malaiul facut atunci nu era mancat nici macar de pestii din rauri, iar daca era presarat la radacinile pomilor, acestia nu mai puteau putea da rod tot timpul anului. In acest fel, se vestea oamenilor ca era de rau a lucra in aceasta zi.
Cu prilejul zilei de Buna Vestire, era oprit a se doarme prea mult (ca sa nu fii somnoros tot anul), a cauta certa cu lumanarea si a pune mana pe oua, sau a cauta de oua pasarile, intrucat acestea purtau pui schimonositi, sau iti puteau face rau in ziua cand Fecioara Maria a aflat ca ii va da nastere lui Iisus. Daca pe 15 martie natura era acoperita cu un vestmant verde, era semn ca anul va fi bogat in roade.
The Feast of the Annunciation, contemporarily the Solemnity of the Annunciation, commemorates the visit of the angel Gabriel to the Virgin Mary, during which he informed her that she would be the mother of Jesus Christ, the Son of God. It is celebrated on 25 March each year.[1] It is a principal Marian feast, classified as a solemnity in the Catholic Church.[2] Two examples in Catholicism of the importance attached to the Annunciation are the Angelus prayer, and the event's position as the first Joyful Mystery of the Rosary.[3] sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Feast_of_the_Annunciation
