Sântilie se sărbătorește de Omeni pe 20 iulie și reprezintă mijlocul sezonului pastoral dintre Sângioz (23 apr.) și Sâmedru (26 oct.).

Este perioada când ciobanii coboară de la munte. Sânt mari târguri. Este perioada sărbătorilor de trăznete (22, 23, 25, 27 iul.) când nu se face fân, Omenii mergeau la târg.

La santilii sant organizate mari targuri

- Târgul de fete - de la muntele Gãina

- Târg mare la Jina

- Târg mare care tine o saptamânã la Polovragi

-Târg la Călan HD

Sântilie sau Sfantul Ilie este patronul ploilor. La el se roaga Omenii sa le dea ploaie pentru culturile agricole.

In jurul zilei de 20 iulie vine ploaia.

TRADIȚII DE SFÂNTUL ILIE

În credinţa populară, Sfântul Ilie apare ca cel ce stăpâneşte fulgerele şi ploile. Ilie este redat în imaginaţia populară ca cel ce şi-a ucis părinţii la îndemnul diavolului. Îşi cere iertare pentru fapta săvârşită şi primeşte de la Dumnezeu un car de foc şi putere să-i omoare pe diavoli. Fulgerul este interpretat ca fiind semnul că Ilie umblă cu carul de foc spre a-i pedepsi pe demoni, iar tunetul semnul că a mai omorât un diavol. Roţile carului au zimţi şi, mergând, sparg cerul, aducând ploaia.

Oamenii se însemnează cu semnul sfintei cruci pe vreme de furtună, că nu cumva vreun necurat să se ascundă prin preajmă şi să fie fulgeraţi şi ei odată cu diavolul.

Există şi credinţa că dacă omul poartă în ziua de prăznuire a Sfântului Ilie mâţişori de salcie sfinţiţi la Florii, va fi ferit de fulgere.

Nu era voie să se consume mere până pe 20 iulie şi nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină. În această zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

În trecut, oamenii nu lucrau de ziua Sfântului Ilie, ca să fie feriţi de grindină; dăruiau mere, miere şi covrigi pentru cei adormiţi.

De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită „retezatul stupilor”. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a apăra stupii de furtul manei şi se transformă într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era nevoie de multă atenţie, ca la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari „e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.

În vechime, se obişnuia ca în ziua prăznuirii Sfântului Ilie să se organizeze târguri şi întâlniri ale comunităţilor săteşti, numite nedei.Tot în această zi, se culegeau plante de leac, în special busuiocul.

Ferma Media Grup urează LA MULŢI ANI tuturor celor care poartă numele Ilie sau derivate ale acestuia! sursa:http://www.agroinfo.ro/vocea-fermierului/obiceiuri/traditii-de-sfantul-ilie-de-ce-nu-se-bat-merele-si-ce-este-retezatul-stupilor?utm_source=agroinfo&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter_1643

Datorita minunilor pe care Sfantul Ilie (pentru a afla mai multe despre viata Sfantului Prooroc, click aici.) le-a savarsit in decursul vietii sale, acesta a fost trecut in randul sfintilor de Biserica Ortodoxa. Sfantul Ilie si dracii sai a fost investit de popor cu atributele zeilor fulgerelor si a tunetelor.

La fel ca si in cazul acelor zei, Sfantul Ilie mana un car de foc in timpul furtunilor cand trimite fulgerele catre cei pacatosi si catre diavoli. La trasura sunt inhamati doi sau patru cai albi, inaripati. Pe cer, Sfantul Ilie alearga printre nori, unde tuna, fulgere si trasneste.

Pentru a se asigura ca niciun spirit rau nu ii scapa, Ilie trasneste in toate locurile unde diavolii s-ar putea ascunde. Conform legendei, pentru a se asigura ca Ilie nu distruge lumea, Dumnezeu il lasa ciung de mana dreapta, l-a asurzit sau i-a scos un ochi. In ciuda tuturor acestor lucruri, Ilie continua sa alunge dracii si sa ii omoare cu lovituri de bici de foc pe care il tine in mana stanga.

Conform traditiei, in timpul furtunii, ferestrele si usile caselor trebuie inchise, pentru ca niciun spirit rau sa nu poata intra inauntru iar asa sa nu fie trasnita. Oamenii cred ca spiritele rele trag mai mult la carper, iar tocmai de aceea e bine sa nu ai casa de lemn si nici sa te adapostesti sub carpen. Mai mult, pe timpul furtunii oamenii trebuie sa stea la luminisuri, deoarece este mai bine sa te ploua. La adaposturi toate spiritele rele trag.

O datina stramoseasca spune ca in timpul furtunii este bine sa iti faci cruce des, deoarece Dumnezeu i-a spus lui Ilie cand i-a inmanat biciul ca sa loveasca in toate, insa nu si in cruce!

O alta datina spune ca in ajunul zilei de Sfantul Ilie fetele sa mearga noaptea in locurile unde canepa este semanata, sa se dezbrace si sa se tavaleasca goale prin canepa. Mai apoi, acestea trebuie sa se imbrace repede si sa mearga acasa sa doarma. Iar daca in timpul noptii fetele vor visa canepa verde, la maritis acestea vor lua flacai de barbati. Iar daca vor visa canepa uscata, fetele se vor marita cu oameni batrani.

Se mai obisnuia ca la revarsatul zorilor oamenii sa culeaga ierburi de leac pe care apoi le duceau acasa si le puneau la uscat la umbra. Si alte plante care se foloseau pentru farmece sau vraji se culegeau in aceasta zi. Se practica si un ritual dupa uscarea acestora. Plantele se stropeau cu sange de cocor taiat chiar deasupra lor. Astfel, plantele puteau fi folosite de vrajitoare.

Tot de sarbatoarea Sfantului Ilie se obisnuieste ca femeile sa aduca la biserica busuioc si sa il puna la iconostas. Pe cand slujba se sfarseste, acestea il iau, ii dau foc si freaca gura copiilor cand au bube. In aceasta zi nu se consuma mere noi deoarece marul este pomul Sfantului Ilie. Daca in ziua aceasta va tuna, toate alunele vor seca iar restul fructelor vor face viermi.

De ziua lui Ilie, jertfelnicul bisericii este incarcat cu nenumarate bucate, toate pentru sufletul mortilor. In mediul rural, in unele sate femeile obisnuiesc sa duca la biserica lapte si vin, iar in timpul zilei se savarsesc praznice pentru cei trecuti in nefiinta. Merele se duc in primul rand la biserica deoarece oamenii cred ca doar asa acestea vor deveni de aur pe lumea cealalta. Daca aceasta datina stramoseasca nu este pastrata, persoanele care mananca mere inainte de Sfantul Ilie va ajunge sa culeaga mere pe lumea cealalta pentru restul eternitatii, iar cand va incerca sa manance din ele, acestea vor pieri dinaintea ochilor.

Unele femei impart porumb fiert sau farfurii pline cu mancare, impodobite cu flori de vara. De asemenea, cu flori de vara si legate cu ata rosie sunt si canile pline cu apa. sursa:https://calendarulortodox.ro/sarbatori/sfantul-ilie-traditii-si-superstitii/

[06-07-2015]

Nr. afisari: 2379