Tradiții de Crăciun în Scoția

Încă dinainte de Reforma din secolele XVI-XVII Crăciunul și Anul Nou erau sărbători foarte populare și iubite în Scoția de către toata lumea, iar majoritatea obiceiurilor de astăzi se păstrează de atunci.

 Crăciunul este numit în Scoția YULETIDE, nume care provine de la scandinavi, pentru care Yultid era festivalul care avea loc în cea de a 12-a lună a anului, fiind cel de al 12-lea nume al lui Odin, despre care se spunea că revine pe pământ în luna Decembrie, deghizat. Zeul ar fi stat alături de petrecăreti, lânga foc, ascultându-le cântecele, lăsând în dar pâine sau bănuți.

 Crăciunul era cunoscut și sub numele de Nollaig Beag, o traducere aproximativă fiind Micul Crăciun. Tradiția cerea ca Nașterea Domnului să fie sărbătorită cu tot fastul și solemnitatea necesare, iar sărbătoarea începea câteva zile mai târziu, continuând până la Anul Nou. Cu toate acestea, unii cercetători consideră ca etimologia termenului provine din francezul "Homme est ne", de unde varianta Hogmanay.

 Dar Reforma avea să schimbe totul, mergând până la a-i condamna pe brutarii care faceau prăjiturile pentru Yuletide. Aceștia, mai ales după 1583, puteau fi amendați, dar amenda era mai mică dacă acceptau să dea lista clienților. În 1638 s-a încercat chiar interzicerea sărbătorii Yuletide, în urma unei hotărâri a Adunării Generale din Edinburgh.  
 
Black Bun este o prajitură cu multe fructe, condimente și whisky, o rețetă veche de secole și foarte populară, fiind inspirată de vechile Sun Cakes, prăjituri ale Soarelui, o moștenire scandinavă. Acestea erau de formă rotundă, cu o gaură în mijloc și linii simetrice, care aminteau de razele Soarelui. 
 
Potrivit unei tradiții ancestrale, roiurile de albine ies din stupi în dimineața de Crăciun, călătoresc puțin prin împrejurimi, pentru a reveni la scurt timp după aceea. Chiar dacă nici un scoțian nu a oferit vreo explicație solidă, se spune ca albinele vin să se bucure de sărăatoare și să vadă cum petrec oamenii cu această ocazie specială, pentru a reveni ulterior în căsuțele lor.

Dar Crăciunul este și un moment bun pentru ghicirea viitorului, chiar dacă aceste tradiții nu sunt prea bine văzute de Biserică, fiind inspirate de practicile păgâne. Cea mai simplă metodă este examinarea tăciunilor și cenușii rămase în vatră, după ziua de Crăciun. Dacă apare un picior ce pare a păși spre casă, va veni cineva nou sau în anul următor se va naște un nou membru al familiei.

 Alt obicei este arderea Iernii Vechi, numită popular Cailleach. O bucată de lemn, aleasă sau sculptată pentru a în jur. Astfel este ars tot ghinionul anului care se încheie, precum și certurile și dușmăniile, pentru a începe un an nou și fericit.

Se mai  pastrează și tradiția Candlemas Bull, potrivit căreia în dimineața zilei de 2 februarie, când se sărbătorește Candlemas, un bivol străbate cerul, sub forma unui nor. În funcție de dimensiunile, culoarea și direcția în care acesta se mișcă, se poate afla cum va fi anul care vine. Dacaănorul merge spre răsărit va fi un an bun, dar dacă merge spre sud recolta va fi săracaă.

La fel ca în Irlanda și în întreaga cultura celtică, s-a păstrat și în Scoția tradiția de a aprinde de Crăciun o lumânare pentru a ajuta un străin să își găsească drumul. Tot în Scoția se sărbătorește și Oidche Choinnle, sau Noaptea Lumânărilor, când la ferestre se pun mai multe lumânări, pentru Sfânta Familie. Negustorii obișnuiesc să dăruiască lumânări tradiționale cumpărătorilor, ca un simbol al norocului și păcii. 
 
Se spune și că este bine ca în dimineața Anului Nou un străin să intre în casă, pentru că aduce noroc, cu o condiție - să nu aibă părul deschis la culoare. Sau, dacă îl are, să poarte numele de Andrew, sfântul patron al Scoției. În trecut se considera de rău augur dacă primul intrat în casa, în anul nou, era o femeie. Oaspetele trebuie să facă un dar, de la băutură și mâncare la lemne pentru foc, care trebuie împărțite între cei prezenți. Lemnele sunt puse pe foc în prezența oaspetelui, gest însoțit de urări. Astăzi în locul lemnului de foc se aduce o bucățică de cărbune sau lemn lăcuit, păstrat ca ornament tot anul.

sursa:http://www.amosnews.ro/arhiva/traditii-craciun-scotia-25-12-2010

Comentariu:

1.Nu se stie originea sarbatorii.

2.Yuletide - De la care scandinavi vine.

3. Parca Odin era celt irlandez.

4. De ce vroiau crestinii reformati sa interzica sarbatorirea Craciunului?