Civilizația Oamenilor
Graiu' Oamenilor
Fata lu Miai alu Văsălie lăsă dăscisă vranița dă la mrej. Numa binie că tri noacine ș-o mioară ieșiră. Doua bucălăi și o laie. Mioara fu bălă. Le căutai în Zlocina, la Groșanu, la Cleanțu cu gaură. Le găsâi pă coastă la Copos. Năroc cu un om și o muiere că putui să le duc pi drum la Cătăvăni. I-am omenit cu o țâră răcie ce-o avusăi în straiță. Ge mâncat nu vrură deși i-am îmbiat cu caș, urda și slăina. Stăturăm vr-un ceas dă poveșci. Ursu strâca la Cracu un armig și o mânză într-o noapce. Dăgeaba cu cânii ăi mari a lu Hobanu buni la urs. Or plecat oaminii și să facu sară. Numa io și copilu lu Ion ge păstă părau trăbirăm să băgam oile în strungă. Fată dădu în strungă iară io și copilu la muls. Năroc cu oile breze cu tătăle mari că mersă iuce și luarăm și doua vedre dă lapce. Copilu o pus cheagu să faca cașu iară fata făcu o zamă dă cureci și un balmoș. Io curățai dă șciop tri oi și un noacin băl. Cân fui gata fu și jintița gata. Luai străcătoarea și pusăi cașu la scurs și zăru la fiert să facem urda. Obelele le pusai lângă foc. Numa bine mâncam cân trecu pă la noi Pătru a lu Cenie alu Sâmion gin geal și ne omenirăm cu vinars pâna cătră miezu nopțâ. Dupa aia io cu copilu mersăram la colibele noastre iar fata ramasă la stâna. Tătă noapcea hauniră lupi pă Otu da cânii fură linișciți și boata mea dă corn fu lângă minie. Dă gimineață băgaram oile in strunga, prânzâram dupa care o luarăm la picior cu turma pâna cătră Ciclodanu. Fu cald și nu bătu vântu, așa ca cojocul rămăsă la coliba cu căiță cu tot. Dintre țoale numa izmenele și cămeșa erau pă noi, țolu pa umăr și boata în mâna. Copilu clopu pă cap. Iarbă grasă pă munce, cu steregoane numa buna pentru gălbează și panglica. Oile liniscite. La amiază din nou la strugă, mâncarăm zama ge crumpi cu pecine ge porc și cu pită pă care o adusa cu gisagii pă cal Violin a Ornițarilor cân vinii să ia bânza. Adusă și 2 lităre dă vin. Era la brânza dă tri zâle câ iel trimisă fata. Vini cu Violin și Lăscuț a Ciuranilor că mâne zâ îi Sântilie și copilu coboara ge la munce o săptămâna să meargă la târg. Veni și Ionuț a lu Beleu cu muierea și copilu că iel vinie la brânză. Adusă crumpi, mazăre, măiecec, sânjereți, făina ge mălai și gea albă, ai și ceapă că bureți o dat Domnu anu hăsta. Si ureciuși și pitoance. De afine nu mai vorbim că o face și afinată și solvoiș pâna coboara. Numa binie am și cu cine be și mâncare buna. Că zamă, scoverzi și pancove cum face Marta mai rar. Cu Ionuț îs și frace ge crușe. Ne-o înfrățât tata lu Cristinel și-a lu Virgil, și cu Mită și cu Oli. Că măru cu crușea s-o dus demult, nu l-am mai văzut. Niși vorbili ce le-o zâs atunși nu le mai șciu. Că era o poezâie. | 
