ω Cartea - Cap.5 Țara
|
|
Civilizația Oamenilor |
|
Capitolul 5. Țara |
|
Țara unde a trăit Om a fost în munții Carpați - Sureanu, Retezat, Parâng. Ca toți oierii iarna pleca cu oile ori spre Banat ori spre Dobrogea și Bărăgan. Când Cuvântul lui a început să fie auzit au fost destui ascultători răspândiți în munții și depresiunile Carpațiilor. Om a organizat o societate tot mai numeroasă. Când a spus că el nu moare, că sufletul lui se duce la Tată și o să vegheze veșnic asupra lor, Omenii l-au crezut. După moarte au numit locul lui de pășunat Poiana Omului, au numit munte după el, vârful Omu, au luat numele lui, Omeni. Au pus pietre mari pe vârf de munte să fie cât mai aproape de el, de sufletul lui din cer unde mergeau an de an să se roage de bine, de sănătate, de protecție a lor, a familiai a turmelor. Asta s-a întâmplat acum 10 mii de ani. |
|
Acum 10 mii de ani a început răspândirea Omenilor. Întâi spre vest urmând lanțul munților până la Atlantic. Au trecut marea în Anglia de astăzi, au coborât spre Spania, au trecut în Africa de Nord până în Egipt. Nu au trecut la sud de Sahara pentru că nu le-a permis malaria și alte boli. Au mers spre sud prin Turcia, Levant, Arabia. Au ocupat cu turmele lor Mesopotamia, Persia, Valea Indusului. Spre est, prin nordul Mării Negre au mers pe rute binecunoscute spre Caucaz până la munții Altai unde expansiune lor a fost sțăvilită și chiar dată înapoi populațiile de rasa galbenă. Au ajuns în nordul Indiei acum 3500 de ani unde era o populație de rasă neagră mai numeroasă în sudul Indiei. |
|
Expansiunea lor a durat 7.500 dea ani. Au luat pauză 3.000 de ani. Acum 500 de ani a început expansiunea modernă dar cu alte tehnologii, alt mod viață. |
|
În Europa și nordul Asiei trăia Homo neandertaliensis singura specie hominidă întâlnită în drumul lor - „ cu ochi înholbați/ cu dinții mari colțați, cuobrazu mare/ cu privirea înfiorătoare/ cu mâinile păroase/ și cu picioarele păroase. Incet încet i-au exterminat. Dar i-au păstrat în poveștile lor. Și azi unii îi caută pe Yeti, pe Squash, pe Big foot. |
|
Alte populații exterminate au fost triburile de rasă neagră din Africa de nord, Arabia și Persia. Doar în sudul Indiei a supraviețuit rasa neagră deoarece invazia s-a făcut mai târziu, populația era mai numeroasă și au inclus-o în sistemul de caste – toți erau Paria, fără nici un drept. |
|
Singurii care au supravietuit au fost Zmeii. Vânătorii de rasa albă din nordul Europei, din pădurile inaccesibile, din locurile improprii creșterii oilor au supraviețuit. Unii au fost asimilați, alții și-au păstrat modul de viață și obiceiurile până în zilele noastre. Comunitățiile mici de vânători aveau o societate matriarhală, trăiau din vânatoare și pescuit și erau stăpânii pădurilor. Știm asta de la înaintașii noștrii. În poveștile lor, Smeii răpeau fetele Omenilor și le făceau soțiile lor, în palatul lor din pădure. Cănd Făt Frumos venea să le salveze zmeii erau la vânătoare. După ce îi învingea doar mama zmeilor sărea să îi răzbune, niciodată tata zmeilor. De-a lungul timpului și indivizi din rândul Omenilor au fost alungați sau au părasit comunitatea, unii dintre ei alăturându-se grupelor de vânatori sau înființând comunități separate. |
|
Balaurii (Dragonii). Șerpii sunt ființele de care le e cel mai frică Omenilor. Apar mutații de șerpi vii cu două capete, șerpi care sar din copaci adică zboara, aruncă foc sau venin care te arde. Problema e mărimea. Oricum șerpii au locul lor important în viața Omenilor. Erau șerpi împărați, șerpi sfâtuitori, serpi medici, șerpi înțelepți. Cred că Balaurii erau șerpii. |
|
Tehnologia de creștere a oilor s-a păstrat la fel până azi în Țara lu Om dar nu mai este principala sursă de venit. Pe măsură ce Omenii au mers spre sud caprele au crescut ca importantă. Mai spre sud la marginea deșertului cămilele au luat locul oilor și caprelor dar tehnologia de producție a ramas aceiași. Vacile erau rare, greu de crescut și pentru protecția lor, a laptelui, au devenit sfinte. Și porcii au fost eliminați de lânga stânele din sud pentru că distrugeau pășunea. |
|
| [09-11-2019]
Nr. afisari: 1930 |
|
